Într-un dubiță neagră merțedes B-xxx-VIP, doi ciocli își pun metodic mănușile albe. Au mâinile ridicate în dreptul feței și trag încet de pânza subțire, să se muleze perfect pe fiecare deget, să nu rămână nici o cută. Se uită lung la iisusul răstignit pe bord, apoi la ursuleții spânzurați de oglindă, apoi coboară grăbiți și intră într-o clădire cu zidurile ude.

După 5 minute ies trăgând de colțurile unei pături albastre cu ceva înăuntru, ca un stârv de câine, doar că mai mare și greu. Își iau avânt și zvârle pătura în spatele dubiței, cu conținut cu tot. Se urcă în față și pornesc motorul. Își scot mănușile albe și le aruncă peste mort.

The end.

Din urmă vine o femeie șchioapă. Câinii de la un șantier privesc nemișcați, cu botul printre gratii. Noi privim de la mansardă, întrerupți dintr-o conversație despre moartea dizgrațioasă a lui George Orwell.

The end.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *