Jurnal de moloz, devastat de aurolaci

Schimbatu’ lumii e foarte mișto.

Am pornit o plimbărică prin Univers. E timpul protestelor, mi-a zis cineva să-mi torn un adevărat Artist al Poporului. Jurnalistul își trimite roboții să extragă gazele de distracții (manie americană).
Un milion de gângănii cu telefon celular construiesc o mică dramă contemporană. Pornim cu toții în marșul pentru care mamele noastre au întreținut relații sexuale. Cioran și entertainment gratis în zile de înmormântare.

Șoferii au plâns. Am publicat o stare psihică particulară, definită prin miezul revoltei. Băbuțele s-au ciufulit. Le-am dăruit câte un mogul.

După seri de neuitat în care statul român lăsa bolnavii de cancer să moară, cei mai coioși artiști din lume fac semn de reverență. Tot albastrul din ceruri dă o palmă la fund revoluționarilor Facebook. Se degradează flora și fauna spontană. În scara blocului sunt presărate insecte moarte. Suntem înconjurați de mici.

Capul amicului se transformă în paranoie. Sunt protopop, am intrat într-o horă debilă cu jandarmii. Le urez să orbească, să devină politicieni!
Fuge spre mine un paznic de sârmă. Mai poți să strângi 5000 lei amendă, fraiere! Romanian style – nu pățești nimic, de fapt. Tatăl lui zace beat pe șoseaua Ștefan Mako.

Iubita mea tre’ să meșterească o revoltă. A ajuns la 134 km adâncime, zona Universității. A spus «Te iubesc!» și a abolit sclavia în România. Acum are capul bandajat de fular și fuge disperată, pe vârful tocurilor, cu mâinile legate.

O văd prin ciorapii de partid. Venise ieri să copieze tot felul de zombie – nu știam că a cerut niște brute manipulate, ci căpetenii locale care jonglează între programatori geniali.

Ne marinăm într-o conservă de rost, vid emoţional şi disperare. Mănânc tentacule de caracatiță. Reacția creierului vine în replici prefabricate, care se fugăresc cu Leonard Cohen. Îmi vine să wow, i will be succesful in guiding our nation. Retractez adjectivul rozvagin Vasile Dâncu. Miroase a lichidare.

Oh, iar noaptea. Îmi ies coatele prin Ferentari. Mult-așteptata contra-manifestație a luat o durere de tzigan.

Banca ta încă îşi aşteaptă creatorul, nu stă nimeni în ea.

Haha, cum se moare în România…

Epilog în timp ce punem bazele Noului Jurnalism Șobolănesc și mcdonalds:
În motorul de căutare am descoperit, fără să vreau, un bordel. Arată aproape sublim. Mă rog, citiți-l și hai să mă fac preparator de pește, raci, broaște în cherhanale și oficii.

[textul ăsta e o înșiruire de fraze generate automat de un calculator care a extras toate expresiile pe care le-am scris pe Facebook și le-a recombinat după niște algoritmi probabilistici pe care nu îi prea înțeleg]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *